Inginerul Anghel Saligny, reprezinta deja o adevarata legenda a istoriei marilor constructori ai Cailor Ferate din Romania.
A vazut lumina zilei in comuna Serbanesti, jud. Tecuci, la 14 mai 1854.
Scoala o incepe la Focsani, iar cursurile liceului le face la Postdam.
Are privilegiul apoi, de a fi elevul profesorului Schwedler, de la Scoala Politehnicii din Charlottenburg, erudit, un mare constructor de poduri. Profitand de sederea sa in Germania, capata o mare experienta pe santierele de acolo. In 1875 revine in tara cu un mare bagaj de cunostinte.
Din 1884 pana in 1889 ca angajat al Directiei Generale C.F.R. se ocupa de construirea docurilor si antrepozitelor din Galati si Braila. Interesant este faptul ca la aceste lucrari a fost utilizat pentru prima oara betonul armat. In aceeasi perioada preda ca profesor la Catedra de Poduri a Scolii Nationale de Poduri si Sosele.
Activitatea sa pe plan profesional capata valente de invidiat. Astfel, detine functii de raspundere in conducerea Directiei Porturilor (1901 – 1910), Directiei Munitiilor (1915 – 1917) si la Directia Imbunatatiri Funciare (1910 – 1917). Dar activitatea sa laborioasa pe plan profesional si cultural nu se opreste aici. Este membru fondator si ulterior presedinte al Societatii Politehnice din Romania. La Academia Romana detine in 1895 calitatea de membru corespondent, iar din 1897 este membru activ. Intre 1907 – 1910 ocupa functia de presedinte al prestigioasei institutii. Intre 1918 si 1919 este ales ministru al Lucrarilor publice, iar intre 1909 si 1925 are calitatea de administrator la Societatea Comunala din Bucuresti. In 1922 a fost ales presedinte al Comitetului de Constructii de cale ferata.
Se stinge din viata la 17 iunie 1925.
La loc de cinste, alaturi de alte realizari, amintim proiectarea podului pe Dunare intre Fetesti si Cernavoda. Construirea unui pod de cale ferata care sa faca jonctiunea intre Tara Romaneasca si Marea Neagra apare ca o necesitate inca de pe vremea lui Barbu Stirbei.
La 10 decembrie 1882 a fost rascumparata linia Cernavoda – Constanta. Guvernul roman lanseaza un concurs international pentru construirea a doua poduri peste Dunare si bratul Borcea, la Cernavoda si respectiv Fetesti. Atat in 1883 cat si in 1886 au avut loc concursuri dar nici un proiect nu a fost acceptat desi au participat firme de renume din occident. In decembrie 1887 Ministerul Lucrarilor Publice il desemneaza in mod oficial pe Anghel Saligny sa elaboreze proiectele pentru linia Fetesti – Cernavoda. Pentru a fi bine documentat, marele inginer roman pleaca in Scotia. Acolo vizioneaza lucrarile de constructie ale celui mai mare pod din lume la acea data, “Firth of Forth” (2 521 m). Revenit in tara, in fruntea unui colectiv bine motivat, elaboreaza la 1 decembrie 1889 intr-o forma definitiva proiectul marelui pod. Din colectiv faceau parte printre altii N. Herjeu si Alex. Badescu.
Se hotaraste folosirea otelului moale (turnat la cald) in locul celui pudlat. Astfel, in 3 ianuarie 1890 au inceput lucrarile executate de firme franceze si belgiene. Tot materialul metalic al podului a fost adus cu vapoare le prin portul Constanta. S-a adaptat sistemul de montaj pe schele, atat la viaducte cat si la tabliere. La intreaga lucrare s-au utilizat 16823 tone de otel si cateva milioane de nituri. La 14/26 septembrie 1895 a fost batut primul nit, care era din argint. In aceeasi zi podul a fost inaugurat si s-a deschis circulatia pe intreaga portiune de linie Fetesti – Cernavoda Pod. Pe pod a trecut un convoi de 15 locomotive, cu 70 de km la ora, proband astfel rezistenta. Dealtfel presa vremii a elogiat aceasta mare realizare: ziarul Ilustrazione Italia titra: “Este o lucrare care poate fi luata ca model chiar si de alte tari cu mijloace tehnice mai avansate”. Ziarul Times din 18 octombrie 1895 scria: “O realizare surprinzatoare la Cernavoda”.
Si astazi podul proiectat de Saligny sta marturie a geniului arhitectonic si ingineresc al poporului nostru care a fost dintotdeauna un izvor de talente.
Anghel Saligny are un loc de cinste in galeria celor mai prolifici si talentati ingineri romani. Memoria marelui inginer roman este cinstita si de catre Muzeul C.F.R. In incinta sa sunt bine pastrate obiectele sale personale. O particica din sufletul si energia creatoare se afla in inima fiecarui ceferist. Inginerul Saligny ramane pentru generatiile viitoare un model desavarsit de profesionalism, cinste si patriotism.
Muzeograf Camil GHEORGHE PAVEL
Muzeul C.F.R.
(publicat in Turism Club, sub titlul „File din istoria CFR: Anghel Saligny”)
Gara si Primaria din Rm. Sarat, alte constructii la care a contribuit Anghel Saligny
De unde pina unde Anghel Saligny afost arhitect ?Faceti o confuzie intre inginer si arhitect !
In ce priveste localitatea de nastere , corect ar fi SERBANESTI , nu Serbesti , fostul judet Tecuci.Datorita numeroaselor reforme administrative din ultimul secol, facute fara nici o noima, n-as putea sa stiu daca la nasterea lui Anghel Saligny, Serbanestii erau comuna de sine statatoare, sau daca apartinea de comuna Bucest. In prezent se pare ca o fost inglobat in com. Liesti !
As zice ca pentru afisarea pe internet , ar trebui o documentare mai atenta !
ing. Sorin Dimitriu
din moment ce a construit silozurile de la Galati-Braila, Saligny poate fi considerat arhitect. eu asa cred. in orice caz, la podul Fetesti-Cernavoda e vorba si de arhitectura, nu doar de inginerie. cred ca la vremea lui arhitectii erau numiti tot ingineri, cel putin la noi. si la urma urmei, inginer sau astronaut, lucrarile lui raman in istorie ca niste realizari remarcabile, asta conteaza.